Skip to content

Cerința A2 în limba română: 9 mituri din grupurile de expați și ce spune legea

De fiecare dată când apare o regulă nouă de imigrare în România, grupurile de expați se umplu de afirmații sigure pe ele, care se contrazic între ele. Această pagină ia afirmațiile pe care le vedem cel mai des despre cerința de limba română și verifică fiecare în textul legii, ca să nu mai ghicești și să poți planifica.

De ce există confuzia

Trei lucruri fac regula A2 greu de găsit și ușor de înțeles greșit. Primul: nu a fost introdusă printr-o lege despre limbă, ci ca o modificare scurtă într-o ordonanță de urgență despre angajarea lucrătorilor străini, OUG 32/2026 din 23 aprilie 2026. Al doilea: ordonanța este lungă, iar articolele ei de modificare trimit la alte legi prin număr, așa că o lectură rapidă o ratează adesea. Al treilea: există mai multe reguli diferite de limba română pentru situații diferite, iar oamenii le amestecă.

Miturile de mai jos sunt toate parafraze ale unor lucruri pe care oamenii le spun în grupuri publice. Nu criticăm pe nimeni, pentru că citirea unui text juridic românesc este grea chiar și pentru români. Scopul este să separăm ce scrie în lege de ce se presupune.

Mitul 1: „Dacă nu scrie nimic pe site-ul imigrărilor, nu este reală”

Absența unui anunț pe un site nu este o dovadă că o regulă nu există. O regulă există din momentul în care este publicată în Monitorul Oficial. OUG 32/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026, iar autoritatea de imigrări a publicat ulterior pe site-ul propriu textul republicat al OUG 194/2002. Certificatul A2 se află în textul de modificare. Îndrumările administrative, precum formularele și listele de verificare, vin adesea la săptămâni sau luni după lege, de aceea poți să nu vezi nimic pe site, deși regula este deja în vigoare.

Mitul 2: „Am citit pagina 32 și nu am găsit nicio cerință de limbă”

Aceasta este frecventă pentru că numerele de pagină diferă între versiuni, iar textul de pe pagina citată de oameni este real, dar privește altceva. Într-o versiune a ordonanței, modificarea din acel loc se referă la art. 44 alin. (9) din OUG 194/2002 și cere ca viza de lungă ședere pentru muncă sezonieră să fie însoțită de informații scrise într-o limbă internațională, despre drepturile, obligațiile și procedurile de reclamație ale lucrătorului.

Prevederea aceea ajută un lucrător nou să își înțeleagă drepturile. Nu spune nimic despre certificatul de limba română. Regula A2 este în art. 45 pct. 51 din ordonanță, care adaugă o nouă literă f) la art. 72 alin. (1) din OUG 194/2002. Caută în textul integral „competență lingvistică” în loc să citești după numărul paginii.

Mitul 3: „Cerința este B1, dacă nu ai peste 65 de ani”

Aceea este regula pentru cetățenie, nu pentru rezidență. Potrivit legii cetățeniei, solicitanții în baza art. 10 și 11 trebuie să dovedească româna la nivel B1 sau mai mare, iar persoanele de 65 de ani sau mai mult la data depunerii sunt scutite. Rezidența pe termen lung folosește A2 și, din 2027, un certificat. Două proceduri diferite, două niveluri diferite. Cine plănuiește cetățenia ar trebui să țintească în cele din urmă B1, dar nimeni nu are nevoie de B1 ca să ceară rezidența pe termen lung.

Mitul 4: „Școlile de limbi au inventat-o ca să facă bani”

Școlile și centrele de examinare câștigă într-adevăr bani din certificate și ar trebui întotdeauna să compari prețurile. Dar cerința în sine a fost creată de Guvernul României printr-o ordonanță, nu de școli. Întrebarea mai utilă nu este dacă școlile au de câștigat, ci certificatele căror instituții sunt acceptate de autorități. Întreabă orice centru dacă certificatul său este acceptat pentru rezidența pe termen lung conform art. 72 alin. (1) lit. f) și nu plăti un curs pe promisiunea că „garantează” un rezultat în privința rezidenței.

Mitul 5: „Se aplică și cetățenilor UE”

Nu se aplică. Certificatul A2 este un document din dosarul de rezidență pe termen lung pentru resortisanții țărilor terțe, conform legii privind străinii. Cetățenii altor state membre ale UE intră sub regulile liberei circulații. Potrivit Directivei 2004/38/CE, cetățenii UE care au rezidat legal cinci ani neîntrerupți au dreptul de ședere permanentă, iar directiva nu permite statului gazdă să adauge condiții precum un certificat de limbă. O precizare: membrii de familie din afara UE ai unui cetățean român nu sunt cetățeni UE care își exercită libera circulație în România și pot intra, în schimb, sub legea privind străinii.

Mitul 6: „Cursul angajatorului meu ține loc de certificat”

Nu ține. OUG 32/2026 obligă angajatorii care angajează lucrători străini să ofere cursuri de limba română de cel puțin șase luni și cel puțin șase ore pe săptămână. Aceasta este o obligație a angajatorului. Certificatul pentru dosarul de rezidență este un document separat, care trebuie eliberat de o instituție acreditată din România. Un curs te poate pregăti pentru examen, dar nu este examenul.

Mitul 7: „Pot folosi în continuare vechiul interviu în 2027”

Vechea cale se încheie odată cu data de tranziție. Potrivit art. 52 alin. (6) din ordonanță, cererile pentru rezidența pe termen lung depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează conform regulilor anterioare. Interviul de limbă din art. 72 alin. (2) a fost abrogat. Cererile depuse din 1 ianuarie 2027 urmează noua listă de documente, care include certificatul.

Mitul 8: „Proprietarii de afaceri și toți ceilalți sunt scutiți”

Observația unui avocat că rezidența bazată pe activități comerciale nu cere un certificat de nivel 2 este în acord cu structura legii, pentru că certificatul este un document pentru rezidența pe termen lung, nu pentru orice permis. Dar aceasta nu este o scutire generală pentru persoane. Când un proprietar de afacere cere ulterior rezidența pe termen lung, se aplică noua listă de documente. În afara minorilor care călătoresc singuri, nu am găsit nicio scutire generală scrisă în modificare, așa că cere un număr de articol de fiecare dată când cineva pretinde că ești scutit.

Mitul 9: „Este doar un zvon și va fi anulată”

Este într-o ordonanță publicată, deci este lege astăzi. Este adevărat că ordonanțele de urgență trebuie aprobate de Parlament și pot fi modificate, ceea ce înseamnă că detaliile ar putea încă să se schimbe. Este un motiv să verifici textul consolidat actual înainte de depunere, nu un motiv să ignori regula. Dacă ești eligibil pentru rezidența pe termen lung în 2027, presupune că ai nevoie de certificat și tratează orice relaxare ulterioară ca pe un bonus.

Întrebări și răspunsuri rapide

  • Când începe? Pentru cererile de rezidență pe termen lung depuse din 1 ianuarie 2027.
  • Ce nivel? A2 sau mai mare pe scara CECRL.
  • Cine îl eliberează? Instituții acreditate din România. Confirmă la autorități că certificatul centrului ales este acceptat înainte să plătești.
  • Expiră? Modificarea pe care am citit-o nu prevede o perioadă de valabilitate. Întreabă emitentul și IGI.
  • Cât costă examenul? Taxele sunt stabilite de fiecare centru și nu sunt în lege, așa că cere prețul actual.
  • Este A2Ready un examen oficial? Nu. Este un instrument de exersare care te ajută să te pregătești, mai ales pentru vorbire.

Ce faci acum

Stabilește în ce situație te afli, folosind ghidul nostru despre A2, B1 și celelalte cazuri. Citește singur prevederea reală. Alege o dată de examen care lasă loc înainte de data depunerii și începe devreme să exersezi vorbirea. Un test gratuit de trei minute cu examinatorul A2Ready durează mai puțin decât citirea unui fir lung de forum și îți spune unde te afli.

Exersează vorbirea cu un examinator AI. Primești scorul de pregătire în 3 minute.

Dă testul gratuit de 3 minute
Test gratuit