Cerința A2 în limba română din 1 ianuarie 2027: ce spune de fapt legea

Răspunsul pe scurt

România a înlocuit vechiul interviu de limba română pentru rezidența pe termen lung cu un certificat scris. Certificatul trebuie eliberat de o instituție acreditată din România și trebuie să ateste cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic de A2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL). Regula nouă se aplică cererilor de rezidență pe termen lung depuse începând cu 1 ianuarie 2027. Cererile depuse până la 31 decembrie 2026 inclusiv se soluționează în continuare conform regulilor vechi.

Dacă ești cetățean din afara UE și plănuiești să ceri rezidența pe termen lung, adică statutul care urmează în mod normal după cinci ani de ședere legală neîntreruptă, aceasta este regula care te privește. Dacă ești cetățean UE sau dacă îți prelungești doar un permis de ședere temporară, lucrurile stau diferit, iar secțiunile de mai jos explică cum.

Unde este scrisă regula

Cerința nu se află într-o lege separată despre limbă și nu este o decizie a oficiului de imigrări. A fost creată prin Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026. Ordonanța face două lucruri deodată: creează un nou cadru pentru angajarea lucrătorilor străini și modifică alte acte normative, între care legea principală privind străinii, OUG 194/2002.

Regula A2 se află în partea de modificare a ordonanței. Articolul 45 pct. 51 adaugă o nouă literă f) la art. 72 alin. (1) din OUG 194/2002. Articolul 72 alin. (1) este lista documentelor care trebuie atașate unei cereri de rezidență pe termen lung. Noua literă f) prevede, în esență: certificat de competență lingvistică eliberat de instituții acreditate din România, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic de A2 din CECRL.

De aceea mulți oameni care caută în ordonanță cuvintele „cerință de limbă” nu o găsesc. Nu este în partea despre angajatori și permisele de muncă. Este o modificare scurtă a listei de documente pentru rezidența pe termen lung, ascunsă adânc printre articolele de modificare. Dacă vrei să verifici singur, caută în textul OUG 32/2026 sintagma „competență lingvistică” și vei ajunge direct la ea.

Data care contează: 31 decembrie 2026

Ordonanța conține o regulă de tranziție în art. 52 alin. (6). Aceasta spune că cererile pentru acordarea dreptului de ședere pe termen lung depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează conform legislației aplicabile înainte de intrarea în vigoare a ordonanței. În practică, data care contează este data la care depui cererea, nu data la care îndeplinești condiția celor cinci ani și nici data la care se ia o decizie.

De aici rezultă două lucruri. Primul: cine depune o cerere completă în 2026 este tratat conform procedurii vechi. Al doilea: cine depune cererea din 1 ianuarie 2027 trebuie să atașeze certificatul A2, pentru că acesta face acum parte din documentele obligatorii ale dosarului.

Aceeași ordonanță abrogă și art. 72 alin. (2) din OUG 194/2002, care reglementa interviul de limba română. Pentru cererile depuse sub noile reguli, certificatul înlocuiește interviul. Este o schimbare reală în modul în care este evaluată limba: în loc de o scurtă conversație la oficiul de imigrări, prezinți o dovadă independentă, eliberată de o instituție recunoscută.

Ce înseamnă „rezidență pe termen lung”

Legea română face diferența între ședere temporară și ședere pe termen lung. Șederea temporară se acordă pe o perioadă determinată, pentru un scop precum munca, studiile, reîntregirea familiei sau afacerile, și trebuie prelungită. Șederea pe termen lung se acordă pe o perioadă nedeterminată, nu este legată de un singur angajator și îți dă tratament egal cu cetățenii români în domenii precum munca, educația și protecția socială. Străinii devin, în general, eligibili după cinci ani de ședere legală neîntreruptă în România și trebuie să îndeplinească și condiții privind locuința, mijloacele de întreținere, asigurarea de sănătate și cazierul judiciar.

Certificatul A2 este un element nou pe această listă. Nu înlocuiește niciunul dintre celelalte documente. Dacă îți faci planuri pentru 2027, tratează certificatul ca pe încă un document pe care trebuie să îl obții înainte să depui cererea, la fel cum trebuie să obții cazierul judiciar sau dovada locuinței. Un certificat lipsă sau neacceptat înseamnă un dosar incomplet.

• Pașaportul și formularul standard de cerere
• Dovada spațiului de locuit legal
• Dovada mijloacelor de întreținere, de exemplu contractul de muncă și fluturașii de salariu
• Asigurarea de sănătate
• Cazierul judiciar din România
• Din 1 ianuarie 2027: certificatul de limba română de nivel A2

Cine nu este vizat

Regula este scrisă în legea privind străinii, deci se aplică resortisanților țărilor terțe. Cetățenii altor state membre ale UE și membrii familiilor lor sunt supuși unei alte legi (OUG 102/2005, care transpune Directiva 2004/38/CE). Potrivit directivei, cetățenii UE care au rezidat legal cinci ani neîntrerupți dobândesc dreptul de ședere permanentă fără condiții suplimentare de limbă. Cerința A2 din OUG 32/2026 nu schimbă acest lucru.

Ordonanța scutește, de asemenea, minorii neînsoțiți de mai multe dintre documentele dosarului de rezidență pe termen lung, inclusiv de noul certificat. În afara acestei scutiri, nu am găsit nicio scutire generală scrisă în text. Dacă un prieten sau un recrutor îți spune că naționalitatea, meseria sau situația ta de familie te scutește, cere numărul articolului. Dacă nu ți-l poate da, confirmă la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) înainte să te bazezi pe afirmație.

Cetățenia română este o chestiune separată. Ea este reglementată de legea cetățeniei, care cere un nivel mai înalt, B1. Explicăm diferența în ghidul nostru despre cine are nevoie de A2, de B1 sau de nimic.

Ce înseamnă „instituții acreditate din România”

Textul modificării spune că certificatul trebuie eliberat de „instituții acreditate din România”. În textul OUG 32/2026 pe care l-am citit nu există o listă a acestor instituții. Legea cetățeniei, în schimb, își numește emitenții acceptați: universitățile acreditate pentru anul pregătitor de limba română, Institutul Limbii Române și Institutul Cultural Român. Pentru rezidența pe termen lung, detaliile practice sunt de așteptat să rezulte din normele autorităților.

Contează pentru că piața certificatelor nu este uniformă. Unele universități și institute de limbi organizează săptămânal examene pentru străini și eliberează certificate de la A1 la C2. Altele se concentrează pe programul anului pregătitor, care se încheie cu un examen de nivel minim B1 și durează cel puțin 28 de săptămâni. Un certificat este util pentru dosarul tău doar dacă autoritatea de imigrări îl acceptă. Înainte să plătești orice examen, întreabă centrul dacă certificatele sale sunt acceptate pentru rezidența pe termen lung conform art. 72 alin. (1) lit. f) și verifică la IGI dacă ai cea mai mică îndoială.

Cum îți faci planul, pornind de la data depunerii

Cel mai sigur mod de a planifica este să pornești de la data la care intenționezi să depui cererea și să mergi înapoi. Presupune că împlinești cinci ani de ședere legală neîntreruptă în primăvara lui 2027. Va trebui să ai certificatul A2 înainte de acea dată, ceea ce înseamnă să îți rezervi un loc la examen, să te pregătești și să lași timp pentru eliberarea certificatului. Dacă un centru are listă de așteptare, aceasta se adaugă la calendar. Un plan rezonabil este să începi pregătirea cu trei până la șase luni înainte de data la care vrei să depui cererea.

Dacă ai putea depune cererea încă din 2026, nu te grăbi să depui un dosar incomplet doar ca să eviți certificatul. O cerere respinsă sau incompletă costă timp și bani și îți poate afecta statutul. Asigură-te că toate celelalte documente sunt în regulă, iar dacă sunt, depunerea sub regulile vechi este o opțiune legitimă. Dacă nu sunt, folosește timpul ca să te pregătești pentru certificat.

Ține minte și că întreruperile contează. Rezidența pe termen lung cere ședere legală neîntreruptă, așa că dacă lași un permis temporar să expire, îți poți reseta numărătoarea. Certificatul de limbă este doar o parte dintr-un plan care include prelungirea la timp a permiselor și păstrarea deplasărilor din afara României în limitele legale.

Ce nu spune încă legea

Mai multe aspecte practice nu sunt fixate de ordonanța însăși. Formatul examenului, taxele, lista centrelor de examinare și perioada de valabilitate a certificatului nu sunt prevăzute în modificarea pe care am citit-o. Taxele sunt stabilite de fiecare emitent, iar formatele urmează descriptorii CECRL pentru A2, ceea ce înseamnă un test scurt de ascultare, citire, scriere și vorbire la nivel de bază. Cere întotdeauna centrului prețul actual, calendarul și modelele de subiecte.

O ordonanță de urgență nu este nici sfârșitul poveștii. Intră în vigoare imediat, dar Parlamentul trebuie să o aprobe și o poate modifica. Verifică textul consolidat actual pe portalul oficial de legislație înainte să depui cererea și tratează orice rezumat, inclusiv acesta, ca pe un punct de pornire, nu ca pe consultanță juridică.

Cum se încadrează A2Ready

A2Ready este un instrument de exersare. Nu eliberează certificatul și nu este un examen oficial. Îți permite să repeți partea pe care cei mai mulți străini o găsesc cea mai grea, vorbirea, cu un examinator AI, la orice oră din zi, și apoi să construiești citirea, ascultarea și scrierea peste ea. Dă testul gratuit de trei minute ca să vezi scorul tău de pregătire, apoi urmează planul din ghidul nostru de pregătire.