A2, B1 sau nimic: ce nivel de limba română ai nevoie?

De ce par toți să fie în dezacord

Grupurile de expați din România produc în mod regulat discuții de felul următor. Cineva spune că cerința este B1, dacă nu ai peste 65 de ani. Altcineva spune că nu scrie nimic pe site-ul imigrărilor. Un al treilea a citit noua ordonanță, nu a găsit niciun certificat de limbă și a concluzionat că școlile de limbi inventează o cerință ca să vândă cursuri. Un al patrulea spune că avocatul său i-a zis că nu are nevoie de certificat pentru un permis de ședere în scop de afaceri.

Fiecare dintre aceste afirmații este adevărată într-o situație și greșită în alta. Regula B1 cu scutirea pentru persoanele de peste 65 de ani este reală, dar ține de cetățenie, nu de rezidență. Regula A2 este reală, dar ține de rezidența pe termen lung și începe în 2027. Observația avocatului despre activitățile comerciale privește șederea temporară, nu pe cea pe termen lung. Iar cetățenii UE sunt într-un regim juridic complet diferit. Odată ce știi în ce categorie te afli, confuzia dispare.

Pe scurt

Aceasta este imaginea de ansamblu. Fiecare rând este explicat în secțiunile care urmează.

• Cetățean din afara UE care cere rezidența pe termen lung din 1 ianuarie 2027: certificat A2 de la o instituție acreditată din România
• Cetățean din afara UE care cere rezidența pe termen lung până la 31 decembrie 2026: procedura veche, cu interviul de limbă
• Cerere pentru cetățenia română (art. 10 și 11): certificat B1 sau dovada a trei ani de studii în limba română, cu scutiri pentru solicitanții de 65 de ani sau mai mult și pentru foștii cetățeni
• Cetățeni UE, SEE și elvețieni: niciun certificat de limbă pentru rezidență sau rezidență permanentă
• Ședere temporară pentru muncă, afaceri sau familie: certificatul A2 nu face parte din lista de documente pentru rezidența pe termen lung; verifică lista de documente pentru tipul tău de permis

Rezidența pe termen lung: A2 din 2027

OUG 32/2026 a modificat art. 72 alin. (1) din OUG 194/2002 prin adăugarea unui certificat de competență în limba română, la un nivel nu mai mic de A2, eliberat de instituții acreditate din România. A abrogat interviul de limbă din art. 72 alin. (2). Potrivit regulii de tranziție din art. 52 alin. (6), cererile depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează conform regulilor mai vechi, ceea ce înseamnă că certificatul devine obligatoriu pentru cererile depuse din 1 ianuarie 2027.

Rezidența pe termen lung este statutul pe care îl ceri după aproximativ cinci ani de ședere legală neîntreruptă ca cetățean din afara UE. Este pe perioadă nelimitată și nu mai este legată de un singur angajator sau de un singur scop. De aceea legiuitorul tratează limba ca pe o condiție aici: este momentul în care o ședere temporară devine una durabilă.

Cetățenia: B1, o altă lege

Cetățenia română este reglementată de Legea 21/1991, modificată în 2025. Pentru cetățenia acordată în baza art. 10 și 11, solicitantul trebuie să dovedească cunoașterea limbii române la nivel B1 sau mai mare. Dovada este un certificat de competență lingvistică eliberat de o universitate acreditată pentru anul pregătitor de limba română, de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate. Este acceptată și o foaie matricolă legalizată care arată trei ani de studii în limba română.

Solicitanții care au 65 de ani sau mai mult la data depunerii sunt scutiți de dovada limbii atunci când cer cetățenia în baza art. 10 sau 11, la fel ca foștii cetățeni care vor să o redobândească. Autoritatea Națională pentru Cetățenie a stabilit și o fereastră de un an pentru persoanele care depuseseră deja cererea, ca să depună certificatul; aceasta s-a încheiat pe 14 martie 2026. Dacă citești pe un forum că „este B1, dacă nu ai peste 65 de ani”, postarea descrie această regulă, care este corectă pentru cetățenie și greșită pentru rezidență.

Cetățenii UE, SEE și elvețieni

Cetățenii altor state membre ale UE sunt acoperiți de OUG 102/2005, care transpune Directiva 2004/38/CE privind libera circulație. Articolul 16 alin. (1) din directivă dă cetățenilor UE care au rezidat legal cinci ani neîntrerupți dreptul de ședere permanentă și precizează că acest drept nu este supus condițiilor din Capitolul III al directivei. Un stat membru nu poate adăuga peste el o condiție de limbă.

Cerința A2 din OUG 32/2026 este o modificare a legii privind străinii, deci nu se aplică cetățenilor UE. O precizare: soțul sau părintele din afara UE al unui cetățean român nu este, în general, tratat ca un cetățean UE care își exercită libera circulație în România, pentru că cetățenii UE sunt definiți ca resortisanți ai unui stat membru, altul decât România. Membrii de familie aflați în această situație cer, de regulă, rezidența în baza legii privind străinii și ar trebui să verifice la IGI cum li se aplică noua listă de documente.

Permise de muncă, vize sezoniere și rezidență pentru afaceri

Aceeași ordonanță a introdus un regim detaliat pentru angajarea lucrătorilor străini, iar mai multe dintre prevederile sale privesc limba, dar în sens invers. De exemplu, o viză de lungă ședere pentru muncă sezonieră trebuie însoțită de informații scrise într-o limbă de circulație internațională, despre drepturile și obligațiile lucrătorului și procedurile de reclamație. Contractele de muncă ale lucrătorilor străini trebuie încheiate în limba română și în limba lucrătorului sau într-o limbă de circulație internațională pe care o înțelege. Legea pornește de la ideea că un lucrător nou nu vorbește încă româna.

Aceste prevederi se confundă ușor cu regula A2 când cauți în ordonanță. Sunt protecții pentru lucrător la începutul șederii. Certificatul A2 ține de capătul drumului, când ceri statutul nelimitat.

Cât despre proprietarii de afaceri, un avocat citat într-un grup de expați a spus că rezidența bazată pe activități comerciale nu cere niciun certificat de nivel 2. Acest lucru este în acord cu structura legii, pentru că certificatul este enumerat printre documentele pentru rezidența pe termen lung. Nu înseamnă că un proprietar de afacere nu va avea niciodată nevoie de certificat: când acea persoană va cere în cele din urmă rezidența pe termen lung, se aplică lista de documente pentru acea cerere. Verifică lista de documente pentru tipul tău de permis la IGI sau la avocatul tău.

Cum citești singur legea

Nu trebuie să te bazezi pe rezumate dintr-un grup de chat, inclusiv pe ale noastre. Ordonanța este publică, iar verificarea durează zece minute.

• Deschide OUG 32/2026 pe portalul legislativ sau în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026.
• Caută în text „competență lingvistică”. Vei găsi noua literă f) a art. 72 alin. (1) din OUG 194/2002, în art. 45 pct. 51.
• Caută „31 decembrie 2026” ca să găsești regula de tranziție din art. 52 alin. (6).
• Deschide OUG 194/2002 republicată pe site-ul IGI și citește art. 70–72 pentru lista completă de documente pentru rezidența pe termen lung.
• Pentru cetățenie, citește Legea 21/1991 consolidată și anunțurile Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Ce faci în continuare

Dacă ești cetățean din afara UE și te aștepți să ceri rezidența pe termen lung în 2027 sau mai târziu, planifică pentru A2. Dacă țintești cetățenia, planifică pentru B1, care cere mai mult studiu, dar se construiește direct pe A2. Dacă ești cetățean UE, nu ai nevoie de certificat pentru rezidență, deși mulți oameni dau totuși examenul ca să le fie mai ușor în viața de zi cu zi și la integrare.

În orice categorie te-ai afla, primul pas este același: află unde te situezi astăzi. Dă testul gratuit de vorbire de trei minute pe A2Ready ca să primești un scor de bază, apoi folosește ghidul de pregătire ca să construiești un plan în jurul datei de depunere.